Durere ischemică la genunchi. TERAPIA PENTRU RECUPERARE DUPA ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

LinkedIn Durerea cardiacă — de la diagnostic la tratament Durerea este un fenomen complex psiho-social determinat de interacțiunea unor sisteme multiple neuroanatomice și neurochimice cu variate procese cognitive și afective. În evaluarea unei dureri cardiace, primul pas este reprezentat de o anamneză și un examen clinic obiectiv atent al pacientului, care ulterior poate să ridice anumite suspiciuni de durere ischemică la genunchi și să ghideze astfel realizarea explorărilor paraclinice suplimentare.

Având în vedere că pacientul relatează o experiență subiectivă, cu o profundă componentă afectivă negativă, percepția acesteia fiind influențată de statusul său socio-cultural, cu atât mai mult medicul trebuie să conducă o discuție pertinentă, să trieze aspectele relevante de cele inutile, iar la final să poată defini și formula motivele prezentării, istoricul afecțiunii și ipotezele de diagnostic.

Vene mari în durerea picioarelor

Simptomele principale cardiace sunt reprezentate de: durere toracică, dispnee, palpitații, sincopăalte simptome și semne precum edemele, fatigabilitatea, cianoza, tusea sau claudicația intermintentă, toate acestea putând sugera la rândul lor o afectare cardiovasculară.

Inima: localizare, structură, rol Inima este organul central al aparatului cardiovascular.

Aceasta este situată în mediastinul anterior, între cei doi plămâni. Inima este un organ cavitar, tetracameral, cu două atrii spre bază separate prin septul interatrial și două ventricule spre vârf separate prin septul interventricular. Cordul este un organ cu o formă piramidală cu baza situată posterior, la dreapta şi superior. Axul lung este oblic spre stânga, inferior şi anterior, unind centrul bazei cu vârful cordului. Peretele inimii este alcătuit din trei straturi suprapuse, care de la exterior la interior sunt: epicard foița externă a pericardului serosmiocardul mușchiul inimii, care este stratul principal al peretelui inimii și endocardul.

Rolul fundamental al inimii este acela de a pompa sânge. Fiecare parte durere ischemică la genunchi inimii este echipată cu două seturi de valve, care în mod normal, impun deplasarea sângelui într-un singur sens: valvele atrio — ventriculare mitrala și triscuspida și valvele semilunare aortice și pulmonare. Activitatea de pompă a inimii se poate aprecia cu ajutorul debitului cardiac, care reprezintă volumul de sânge expulzat de ventricul într-un minut.

Durerea cardiacă – de la diagnostic la tratament

Funcția de pompă a inimii se realizează cu ajutorul proprietăților miocardului. Peretele inimii este format dintr-un strat muscular gros, complex, care se numeşte miocard, învelit la exterior de epicard foiţa viscerală a pericardului seros şi tapetat la interior de endocard.

Vascularizaţia inimii este asigurată de cele două artere coronare, dreaptă şi stângă. Arterele coronare reprezintă primele ramuri ale aortei ascendente şi pornesc din sinusurile aortice drept şi stâng, situate deasupra valvulelor valvei aortice.

Durerea acută de genunchi semne de alarma: umflarea picioarelor (edem) | regina maria

Artera coronară stângă este originară din sinusul aortic stâng, iar trunchiul ei este mascat între trunchiul arterei pulmonare şi atriul stâng. Ajunsă în şanţul atrio — ventricular se împarte în artera circumflexă care irigă peretele lateral al ventriculului stâng şi artera descedentă anterioară care irigă vârful ventriculului stâng, peretele anterior al ventriculului stâng, nodulul sinoatrial și septul interventricular anterior.

Artera coronară dreaptă se desprinde din sinusul aortic drept şi se îndreaptă spre extremitatea dreaptă a şanţului coronar, unde este mascată de urechiuşa dreaptă. Când circulaţia coronariană este echilibrată, ramura circumflexă a arterei coronare stângi vascularizează faţa posterioară a ventriculului stâng în întregime.

Durerea de genunchi. Cauze si diagnostic

În situaţia în care artera coronară stângă este dominantă, ramura circumflexă se termină ca arteră interventriculară posterioară. Din punct de vedere anatomic, fiecare arteră coronară reprezintă un circuit închis, cu numeroase anastomoze intracoronariene şi intercoronariene. A Durerea toracică Durerea toracică este unul dintre motivele principale care determină prezentarea pacientului la medic. Deși prima intenție, și corectă de altfel, este de a ridica suspiciunea unei dureri de cauze cardiace, cu toate acestea trebuie avute în vedere și anumite diagnostice diferențiale, precum durerile de cauză vasculară, pulmonară, gastro-intestinală, musculo-scheletală sau de alte cauze.

Durere de Genunchi - Cauze, Tratament & Remedii Naturiste

Cu toate acestea, dacă se acordă o atenție sporită și se ține cont de următoarele caracteristici putem îngusta mult aria de diagnostic: locația, iradierea, modul de apariție, durata, factorii declanșatori și agravanți, eventualele simptome asociate.

Cauze ale durere ischemică la genunchi toracice sunt: cauze cardiace: boala coronariană, stenoza aortică, cardiomiopatia hipertrofică, pericarditamiocardita ; cauze pulmonare: pneumoniepleureziepneumotorax, traheobronșită, tumori; cauze gastro-intestinale: boala de reflux gastroesofagian, spasm esofagian, ulcer gastro — duodenalpancreatită, afecțiuni ale căilor biliare; cauze musculo-scheletale: sindrom Tietze, artroză cervicală, periartită scapulo-humerală, traumatism; alte cauze: herpes zoster, afecțiuni ale sânului, tulburări psihogene atacuri de panică.

Așadar, principalele cauze de durere cardiacă care sunt și cele mai grave și cu prognosticul cel mai sever sunt reprezentate de: boala coronariană, cu multiple exprimări clinice, pornind de la angina pectorală stabilăcare ulterior se poate complica durere ischemică la genunchi sindrom coronarian acut: angină pectorală instabilă, infarct miocardic de ce durere ischemică la genunchi durere în articulația umărului supradenivelare de segment ST, respectiv infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST — cea mai severă manifestare; trombembolismul pulmonar; pericardita sau durere ischemică la genunchi pericardică; disecția de aortă.

B Durerea de cauză coronariană 1 Din angina pectorală stabilă Durerea coronariană sau durerea de cauză ischemică apare în condițiile în care există un deficit între necesitățile și cererea de oxigen de la nivelul miocardului.

Utilizarea magnetoterapiei la artroza genunchiului

În condiții normale de efort, datorită necesarului de oxigen crescut metabolismul celulelor miocardice fiind predominant aerobarteriolele coronariene se dilată iar debitul coronarian  poate  crește  de  patru — cinci ori. Astfel, la efort, dilatarea acestora suplimentară nu mai este posibilă, cu diminuarea sau absența rezervei de flux coronarian, ceea ce conduce în final la dezechilibrul dintre necesarul și aportul de oxigen miocardic.

În aceste condiții, sunt eliberate catecolamine preponderent, noradrenalinăse produce vasoconstricție coronariană cu eliberare de substanțe vasoconstrictoare serotonină, tromboxan A2iar metabolismul miocardic devine anaerob, cu formare de acid lactic și acidoză metabolică.

Receptorii vasculari sunt stimulați de substanțele eliberate de către metabolismul anaerob și astfel este declanșată durerea. În condițiile durere ischemică la genunchi ischemii importante și prelungite, pe lângă durere apar și modificări ischemice pe electrocardiogramă precum și scăderea contractilității miocardice.

Durerea este stadiul final și cea mai tardivă manifestare a bolii coronariene deoarece ischemia determină, pe lângă modificările intracelulare, tulburări ale funcției diastolice, ulterior ale funcției sistolice a miocardului, modificări care pot fi evidențiate ecocardiografic.

Cea mai frecventă cauză a bolii coronariene este reprezentată de ateroscleroză, proces a cărui dezvoltare începe încă din primii ani durere ischemică la genunchi viață și progresează lent. Dezvoltarea aterosclerozei coronariene în timp este impredictibilă și variază la fiecare individ, în funcție de factorii genetici predispozanți dar și de asocierea cu diverși factori de risc cardiovasculari precum fumatul, obezitatea, consumul cronic de etanol, sedentarismul, dislipidemia, hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat.

Alte cauze de ischemie miocardică sunt: spasmul coronarian angina Printzmetalstenoza aortică și cardiomiopatia hipertrofică care determină o inegalitate între necesarul miocardic de oxigen și presiunea de perfuzie coronariană sau un angor funcțional  de cele mai multe ori organo — funcțional   întalnit  în bradiaritmii sau tahiaritmii severe, anemie, hipoxemie.

Durerea de genunchi. Cauze si diagnostic

Diagnosticul de angină pectorală se face eminamente clinic și sunt patru elemente cheie care definesc durerea anginoasă: localizarea, caracterul, durata și condițiile de provocare și ameliorare. Discomfortul este de durere ischemică la genunchi localizat retrosternal, se poate întinde și la zona precordială, dar uneori poate fi resimțită din epigastru și până în zona mandibulei și a dinților.

Iradierea durerii este un criteriu important de diagnostic. Cel mai frecvent durerea cauzată durere ischemică la genunchi ischemia miocardică iradiază pe marginea internă a membrului superior stâng până la ultimele două degete, dar poate fi întâlnită și la nivel interscapulovertebral, în regiunea cervicală, sau chiar la nivelul ambelor brațe.

Caracterul sau tipul durerii este o relatare subiectivă și depinde adeseori de personalitatea pacientului, de felul în care o descrie acesta și de intensitatea ei. Durerea anginoasă se poate asocia și cu alte semne precum dispneea, palpitațiile, starea de oboseală sau anxietatea, fiind important a integra toate aceste simptome în judecata clinică. Durata maximă a unei crize anginoase este de 15 — 20 minute, în medie de 2 — 3 minute, deseori variabilă.

O durere care durează câteva secunde este improbabil a se datora bolii coronariene, iar o durată mai mare de 20 durere ischemică la genunchi 30 minute poate fi expresia unei angine instabile, infarct miocardic sau, în unele cazuri, fără legătură cu ischemia miocardică — nevroză. Frecvența crizelor depinde de activitățile zilnice ale pacientului și de severitatea leziunilor coronariene.

Factorii precipitanți ai durerii anginoase sunt reprezentați de circumstanțele care determină un consum crescut de oxigen la nivelul miocardului: efortul fizic, stresul emoțional, frigul, urcarea unei pante, mersul împotriva vântului, mesele copioase, raporturile sexuale.

Condițiile de ameliorare ai durerii anginoase sunt reprezentare de încetarea efortului fizic, dar mai ales de către administrarea sublinguală de nitrați care ar trebui să amelioreze substanțial durerea în maxim 2 — 3 minute.

În cazul în care durerea nu dispare după administrarea a 3 pufuri de nitroglicerină administrate  individual  la  interval  de  durere ischemică la genunchi — 4  minute,  este  important  de  efectuat  un  consult cardiologic în urgență deoarece riscul dezvoltării unui sindrom coronarian acut este major.

Există anumite caracteristici ale durerii toracice care fac improbabil diagnosticul de angină pectorală: durere de foarte scurtă durată secunde ; durere peste 30 minute, după excluderea unui sindrom coronarian acut; durere care durere ischemică la genunchi tardiv la nitroglicerină; durere acută ca o înțepătură de ac sau cuțit; junghiuri sau împunsături; localizare precordială exactă, arătată de pacient cu degetul, în punct fix și nu cu toată mâna; provocarea durerii prin apăsarea toracelui; declanșarea durerii în repaus, în poziție șezândă sau culcată excluzând efortul fizic ; apariția durerii prin mișcări ale brațului sau la respirația profundă; ameliorarea durerii în timpul efortului fizic; declanșarea durerii după terminarea unui efort fizic; Actualmente, severitatea anginei durere ischemică la genunchi este evaluată pe baza clasificării Societății Canadiene de Boli Cardiovasculare, cuantificând pragul apariției simptomelor în relație cu activitatea fizică.

Clasificarea anginei pectorale conform CCS The Canadian Cardiovascular Society prezintă următoarele stadii: I — Activitate obișnuită precum mersul sau urcarea scărilor nu provoacă angină.

Angina apare la eforturi fizice intense, susținute, rapide. II — Limitare ușoară a activității fizice.

Salvarea piciorului diabetic prin revascularizare

Angina apare la mers sau urcarea rapidă a scărilor, după mese, expunerea la frig, stress emoțional sau în primele ore după trezire; apare la mers mai mult de m sau la urcarea a mai mult de un etaj în condiții normale. III — Limitare marcată a activității fizice obișnuite. Angina apare la mers la mai puțin de m pe plan drept sau la urcarea unui singur etaj în condiții normale.

IV — Incapacitatea de a efectua orice activitate fizică fără apariția discomfortului. Poate să apară și în repaus. Are caracter constrictiv, fiind de intensitate mare și durează peste 30 minute.

În peste jumătate din cazuri se identifică un factor declanșator efort fizic crescut, stress emoțional etc. Durere ischemică la genunchi cedează spontan sau la administrarea de nitroglicerină și se poate însoți de anxietate marcată, vărsături, palpitații, transpirații profuze sau dispnee importantă uneori ca semn unic de manifestare!!

De obicei, pacientul prezintă un istoric personal de boală coronariană sau factori de risc cardiovasculari. Acești pacienți sunt cel mai frecvent femei, vârstnici, diabetici sau sunt pacienți durere ischemică la genunchi, confuzi sau cu demență, ceea ce determină întârzierea diagnosticului și implicit, efectuarea terapiei de reperfuzie în urgență. Diagnostic diferențial al durerii toracice Caracterul durerii.