Bursita tratamentului subclavicular al articulației umărului

Generalităţi - definiție, clasificare, date epidemiologice ÎI. Etiopatogenie - cauze, mecanisme, anatomie patologică III. Criterii de susținere a diagnosticului 1. Examenul clinic 2. Investigații paraclinice IV. Evoluție şi prognostic V. Tratament 1. Tratament profilactic 2. Tratament igieno-dietetic 3.

Mult mai mult decât documente.

Tratament medicamentos 4. Principiile și obiectivele tratamentului BFKT 2. Tratamentul prin hidro-termoterapie tehnică, efecte 3. Tratamentul prin electroterapie tehnică, efecte 4. Tratamentul prin masaj: a descrierea anatomică a zonei afectate; b tehnica masajului; c efectele fiziologice ale masajului. Kinetoterapia-tehnici de mobilizare-programe de exerciții recuperatorii.

Incidența bolii este de 0.

Terapia ocupațională 7. Tratamentul balneologic ape minerale, nămoluri, stațiuni balneo-climaterice indicate. Argument Lucrarea de față relevă sinteza unor investigații și metode de recuperare prezentate în literatura de specialitate, fundamentate pe particularitățile afecțiunii, precum și rezultatul unui studiu personal care încearcă să identifice metodele optime de recuperare în periartrita scapulo-humerală.

Partea I I. Articulaţia scapulo-humerala bursita tratamentului subclavicular al articulației umărului elementul central al umărului, factor foarte important din punct de vedere fuctional. Este cea mai mobila articulaţie.

Încălcarea proceselor metabolice în organism. Intoxicarea organismului cu alcool sau tutun.

Umărul îşi datorează marea să mobilitate în toate direcţiilefuncţionalităţi sinergice a articulaţiilor scapulo-humerale, acromio-claviculare şi sterno-costo-claviculare, la care se adauga articulaţia scapulo-toracica falsa articulaţie şi bursa seroasă subacromio-deltoidiana planul de alunecare subdeltoidian.

Definiţie, istoric. Periartrita scapulo-humerala PSH este un sindrom clinic, caracterizat prin durere, redoare şi impotenta funcţională a umărului, asocia-te în diverse grade, determinate de procese patologice, care interesează te-suturile periarticulare tendoane, burse şi — în unele cazzuri — capsula articulara.

Prima descriere a periartritei scapulo-humerale aparţine lui Duplay ca- Re, înatribuia toate suferintile umărului bursitei subacromio- deltoidi- Ne; la o mai bună cunoaştere a sindromului au contribuit Codman şi de Se-ze.

Arhive Fizioterapie - Recuperare Medicala Bucuresti Sector 6

Periartrita scapulo-humerala este una dintre suferinţele cele mai frec- Vente, pentru care bolnavul se adresează medicului. Este întâlnită la ambele sexe, la subiecţi în vârstă activă, cu incidenta maximă la cei peste 40 de ani. Termenul de periartrita, care subliniază faptul că sunt interesate struc- turile periarticulare este în unele cazuri, necorespunzător realităţii, bursita tratamentului subclavicular al articulației umărului vorba de un proces inflamator.

Clasificare: Clasificarea suferinţelor care se încadrează în noţiunea vagă şi impre- Câşa de PSH este diferită, în funcţie de şcoală. Reumatologii francezi deosebesc următoarele forme clinice : - umărul dureros simplu - umărul dureros acut hiperalgic - umărul mixt - umărul blocat - umărul pseudoparalitic. Clasificarea bolilor reumatismale este următoarea : 1.

Reumatismul inflamator în care intra: - reumatismul Socolski Bouillaud - poliartrita reumatoida - spondilita anchilozantă - reumatismul secundar infecţios 2. Reumatismul degenerativ în care intra: - artroza - poliartroza - spondiloza 3.

Reumatismul abarticular în care intra: - miozite - tendinite - bursite - periartrite nevralgii şi nevrite. Date epidemiologice: Obiectivul acestei recuperări este sechela funcțională posttraumatică, rezultate de cele mai multe ori a unor luxații și entorse alături de fracturi, la care uneori se asociază o serie de tulburări provocate de însuși actul ortopedicochirurgical sau de imobilizare îi urmează.

Profesor de sport Suprasolicitarea fizica poate cauza probleme - atat discomfort fizic cat si psihic, si de aceea, pentru a evita neplacerile provocate de suprasolicitarea fizica, incepeti treptat programul de exercitii fizice.

Pe lângă tradiționalele stațiuni balneoclimaterice tot mai dotate, au aparut in ultimii ani și s-au dezvoltat și perfectionat spitale, secții și servicii de medicina fizică și recuperare medicală unde sunt tratați tot mai mulți sechelari posttraumatici. Aparatul capsuloligamentar articular este supus în cursul unui traumatism, care să îndepărteze epifizele fără a reuși deplasarea permanentă a acestora, rupturi sau smulgeri capsuloligamentare și tulburări vasomotorii.

Entorsele sunt cele mai frecvente leziuni traumatice, iar dintre ele cele mai intâlnite sunt cele ale piciorului și din păcate de multe ori sunt trecute cu vederea generând cronicizarea unor simptome articulare ca jena dureroasă sau laxitatea articulației. Luxațiile sunt leziuni mai severe ale aparatului capsuloligamentar articular, în care traumatismul reușește deplasarea permanentă a suprafețelor articulare, constituind leziunea traumatică întâlnită mai bursita tratamentului subclavicular al articulației umărului cum se poate vindeca inflamația articulațiilor din picioare decât celelante tipuri de leziuni.

Poate fi luxație intercapsulară când capsula fibroasă este doar întinsă și decolată împreună cu periosul adiacent, dar mai frecventă—extracapsulară cu ruptura capsului, având ca variantă luxația în butonierăcând epifiza este sechestrată în ruptura striată a capsulei. La nivelul structurilor umărului şi în primul rând la nivelul tendoane- lor, are loc un proces de uzură a cărei accelerare şi agravare pot fi determinate de traumatisme, microtraumatisme în special cele de ordin profesional expuneri la frig etc.

Un rol deosebit în accelerarea proceselor de uzură şi în apariţia infla- matiei; un argument în acest sens îl constituie frecvenţă mare a acestui sindrom, atât în afecţiuni ale sistemului nervos periferic nevralgia cervico-brahiala, zona zostercât şi în afecţiuni ale sistemului nervos central acci-dente vasculare cerebrale, traumatisme cerebrale, Boala Parkinson, sindroame talamice.

PSH poate apărea şi la bursita tratamentului subclavicular al articulației umărului cu unele afecţiuni ale organelor intra-toracice, pe cale reflexă, prin perturbarea activităţii sistemului simpatic, an-gina pectorala, infarct miocardic, tuberculoza pulmonară apicala, intervenţii chirurgicale pe plămân. Asupra unor factori etiopetogenici se va reveni, la prezentarea formelor clinice. Mecanisme şi aatomia patologică: Umărul este alcătuit din trei articulaţii şi două planuri de alunecare, care-I conferă o mare mobilitate în dauna stabilităţii de altfel, articulaţia glenohumerala este articulaţia care se luxează cel mai des, din tot corpul uman.

Cele două suprafeţe de alunecare simt reprezentate de suprafaţa sca-pulo- toracică şi de către spaţiul subacromial. Cele trei articulaţii ale umărului sunt: articulaţia glenohumerala, a-cromio- claviculara şi stemo-claviculara. La menţinerea unei oarecare stabilităţi contribuie ligamentele, tendoa-nele şi muşchii. O mare importantă o au patru muşchi, şi anume : supraspi-nosul, subspinosul, micul rotund şi subscapularul.

Bolile reumatismale formează un grup de afecţiuni cu localizări în pri- mul rând la aparatul locomotor şi cardio-vascular, ca urmare a unor leziuni caracteristice mezenchinale. Factorii etiologici în acest grup de boli sunt diferiţi determinând tablo-uri clinice cu evoluţie acută, subacuta şi cronică.

În afară manifestărilor articulare ale reumatismului inflamator sau de- generativ, în practică zilnică întâlnim adesea bolnavi cu suferinţe determina- te de procese patologice abarticulare în cursul cărora sunt afectate tendoane, teci sinoviale, burse, fascii, aponevroze.

Cele mai frecvente şi cele mai supărătoare uneori invalidante sunt : tendinitele şi bursitele umărului cunoscute generic sub numele de periartrita scapulo-humerala ; mai rar sunt întâlnite sunt sindromul umar-mana, retrac- tia aponevrozei palmare Boala Dupuytrenperiartrita coxo-femurala.

Sindromul dureros cervico-cefalic – Diagnostic pozitiv

La nivelul structurilor umărului şi în primul rând la nivelul tendoane- lor, are loc un proces de uzură a cărei accelerare şi agravare pot fi determina- te de traumatisme, microtraumatisme în special cele de ordin profesional expuneri la frig etc. Un rol deosebit în accelerarea proceselor de uzură şi în apariţia infla- matiei ; un argument în acest sens îl constituie frecvenţă mare a acestui sin- drom, atât în afecţiuni ale sistemului nervos periferic nevralgia cervico-brahiala, zâna zostercât şi în afecţiuni ale sistemului nervos central acci-dente vasculare cerebrale, traumatisme cerebrale, Boala Parkinson, sindroa-me talamice.

Examenul clinic: 1 În umărul dureros simplu la examenul obiectiv apreciem mobilitatea activă şi pasivă a articulaţiei umărului şi zonele sau punctele dureroase. Execu-tand noi înşine, sau punând pe bolnav să efectueze mişcări de abducţie, rota-tie internă şi externă, constatăm că aceste mişcări sunt posibile chiar dacă ele sunt efectuate cu o oarecare reţinere din partea bolnavului, datorită durerilor.

Practic punem bolnavul să efectueze o abducţie a braţului şi antebraţului flectat în unghi drept, să ducă mâna la ceafă şi la spate. Uneori mişcare de abducţie se face iniţial cu uşurinţă, dar când nu ajunge la un unghi de 45 de grade bolnavul se opreşte din cauza durerii ; susţinând membrul superior, mişcarea poate fi continuă, este un semn al resortului ce traduce existenta u-nei leziuni a tendonuluio supraspinosului, care producând o proeminentă, in-tampina dificultăţi în trecerea prin defileul interacromiotuberozitar.

La pal-pare deosebim mai multe puncte dureroase, în funcţie de formaţiunea anato-mica predominanta lezată. Astfel, la bolnavii care au un semn al resortului în timpul abducţiei găsim şi un punct subacromial zona antero-externafoarte sensibil la inserţia supraspinosului pe marea tuberozitate humerală. La alţi bolnavi distingem o zonă dureroasă pe fata anterioară a umărului, corespunzătoare tendonului bicepsului ; durerea se intensi- fica prin rotaţia externă forţată în mâini, braţul atârnând pe lângă corp ; în aceste leziuni ale tendonului mişcările bicepsului sunt limita- te nu numai rotaţia externă ci şi abducţia.

Orice mişcare activa este practic imposibilă, datorită durerii şi contracturii musculare ; se constată o oarecare mobilitate pasivă, dar de foarte mică amplitudine, astfel încât articulaţia scapulo-humerala pare bogată. Mişcarea cea mai dureroasă şi în acelaşi timp cea mai li- mitata este abducţia care nu depăşeşte adesea grade în acest caz realizarea acestui unghi se face mai degrabă prin vascularea omo- platului decât prin mobilizarea propriu-zisă a articulaţiei scapulo-hu- merale.

Abducţia combinată cu retropulsia şi rotaţia externă sau in- terna este şi mai greu de realizat bolnavul nu poate duce mâna la cea- fă sau în regiunea lombară.

Nu este mai puţin adedvarat ca examenul radiologic trebuie efectuat oricărui bolnav cu periartrita scapulo-humerala ; ar fi o mare grerseala să se înceapă un tratament şi să se efectueze infiltraţii oricărui bolnav cu dureri ale umaru-lui, înainte de a ne convinge, printr-un examen radiologic, de integritatea ex-tremitatilor humerale, luzand o artrită sau o artroză.

Aceasta integritate este necesară diagnosticului. Aceste calcifieri sunt ovulare sau rotunde şi au un volum varia-bil unele sunt mici, altele sunt foarte voluminoase ; ele nu au o semnifica-tie fiziologică, putând fi asimptomatice, atâta timp cât nu sunt însoţite de procese inflamatoare. Dacă prezenţa calcifierilor sunt tendinoase este constantă fie în umărul dureros simplu, fie în umărul dureros acut, în cazul acesteia din urmă, se mai pot observa calcifieri subacromiodeltoidiene, a cărei inflamaţie acută consti-tuie deseori substratul morfologic al umărului dureros acut.

La unii bolnavi examenul radiologic evidenţiază osteoporoza extremităţii superioare a humerusului, acast lucru se constată în periartrite de lungă durată mai ales la cei cu umăr blocat ; uneori se recomandă prezenta geodelor, în special în zo-na din vecinătatea bursita tratamentului subclavicular al articulației umărului tuberozităţi.

În umărul blocat examenul radiologic nu evudentiaza calcifierile amintite. În acast caz este utilă artrografia prin care se constată o capacitate articulara mai scăzută pot fi injectaţi numai câţiva milimetrii de substanţă de contrast şi ml ca într-o articulaţie normală şi o reducere a imaginii artrografice. Artrografia este utilă şi pentru diagnosticul de ruptură a calotei rotatorilor — prezenţa substanţei de contrast injectata intraarticular. În ţesuturile moi periarticulare, mai ales în bursa subacromiodeltoidiana are semnificaţia unei soluţii de continuitate în capsu-la şi în calota rotatorilor.

Durerea are un bursita tratamentului subclavicular al articulației umărului relativ insidios, cu o creştere gradată în inten-sitate, accentuată de activitate, are un punct maxim la regiunea anterolate-rala a umărului, iradiază în braţ şi exacerbează noaptea în somn la schim-barea poziţiei. Durerea eeste percepută la ridicarea braţului mai ales în unghiurile ° ridicarea braţului deasupra capului.

Bursita: ce este şi cum se tratează

La examenul fi-zic se constată o limitare a flexiei şi a rotaţiei interne. Concomitent se poate auzi un discret zgomot sau se pot percepe crepitaţii.

1. Analgezie dureri articulare
2.  - Я залечу твои раны.
3.  Извини.
4. Durere clavicula umar
5.  - Взмахом руки Клушар величественно отверг вопрос Беккера.

Bolnavii cu sindrom de împingere prezintă dureri şi în timpul ab-ductiei pasive la 90° şi rotaţiei interne. La palpare se produce o durere relativ intensă când se apasa marginea anterioară a acromionului.

• Glucozamină și condroitină pentru a lua articulații
• Anatomia patologica 3.
• Ligament cruciat al tratamentului articulației genunchiului
• Dureri articulare la genunchi de la o vânătăi
• Tratamentul comun Belorechensk
• La nivelul centurii distingem articulaţia claviculei cu sternul şi cu acromionul omoplatului cât şi articulaţia scapulotoracală de la nivelul omoplatului.
• Articulare grase
• Am inceput cu a merge la neurolog in nov