Cartilaj și boală articulară, Osteoartrita: Simptome, Cauze, Tratament

cartilaj și boală articulară

cartilaj și boală articulară

Cartilajul articular îndeplineşte două funcţii importante: intervine în biomecanica articulaţiei, permiţând cartilaj și boală articulară aproape fără frecare şi acţionează ca amortizor, transmiţând sarcina, prin suprafeţele articulare, ţesuturilor din jur. Proprietăţile de elasticitate şi rezistenţă sunt asigurate de proteoglicanii şi colagenul matricei extracelulare. Elementele proteoglicanilor matricei sunt metabolizate activ şi resintetizate, având un timp de înjumătăţire de săptămâni.

Componenta principală a proteoglicanilor este reprezentată de glicozaminoglicanii sulfataţi condroitin — sulfat, keratan — sulfat şi dermatan — sulfatputernic încărcaţi electronegativ, responsabili de elasticitatea cartilajului.

Osteoartrita - Simptome

Procesele responsabile de degradarea colagenului şi a proteoglicanilor în boala artrozică sunt cauzate de enzimele proteolitice sintetizate şi eliberate chiar de condrocite. Eliberarea unor puternice enzime proteolitice şi activarea lor ulterioară în matrice depăşeşte mecanismele naturale de apărare a matricei şi, în cele din urmă, determină degradarea colagenului şi fisurarea proteoglicanilor.

Din punct de vedere artroscopic, trăsăturile patognomonice ale bolii artrozice gata constituite sunt: ulceraţia focală a cartilajului în zonele de presiune prin care se observă osul eburnat asemănător cu fildeşul ; osteofitele juxtaarticulare, ce cresc în zona marginală a articulaţiei.

  • Categorie Sanatate Osteoartrita - Generalitati Osteoartrita este o afectiune  in care cartilajul care protejeaza si inveleste suprafetele articulare se deterioreaza o data cu trecerea timpului.
  • Afla totul despre artroza: Simptome, tipuri, diagnostic si tratament | geoparkchallenge.ro

Este important de înţeles că aceste faze reprezintă stadiul terminal al cartilaj și boală articulară proces de lungă durată şi continuu. La acest proces participă şi osul, prin: modificări reactive scleroză osoasă în zona cartilajului afectat, formarea de chiste osoase care pot comunica cu spaţiul articular şi se pot lărgi, formând geode şi osteofite marginale os nou format acoperit de cartilaj în zonele nesupuse presiunii de susţinere.

Ulterior, în evoluţie, se remarcă pierderea progresivă a condrocitelor la toate nivelurile, cu subţierea marcată a matricei cartilaginoase şi, în unele situaţii, înlocuirea cu fibrocartilaj a cartilajului hialin degradat. Sinoviala înconjurătoare nu este afectată evident.

Surse: Artroza Artroza mai este denumita si osteoartrita, fiind cea mai frecvent intalnita forma de artrita. Boala este cauzata de uzura cartilajului articular, acel tesut care acopera capetele oaselor si care ajuta la miscarea articulatiilor. In forma avansata, cartilajul poate sa dispara complet, ajungandu-se la frictiunea oaselor si remodelarea tesutului osos. Artroza apare in urma degradarii treptate a cartilajului articulatiilor.

Care dureri articulare de la alflutop în tabloul clinic la pacienții cu boala artrozică? Stadiile iniţiale ale procesului artrozic sunt asimptomatice clinic, discrepant faţă de prevalenţa crescută a modificărilor fizice şi radiologice de boală artrozică.

Durerea este simptomul, ce sugerează diagnosticul de boală artrozică, interesând iniţial o singură articulaţie şi apoi altele. Durerea este descrisă ca fiind una cartilaj și boală articulară, acompaniată adesea de redoare articulară dificultate în mobilizare ce urmează perioadelor de inactivitate la ridicarea din pat dimineaţa, la ridicarea de pe scaun.

Durerea poate iradia în zonele învecinate, se exacerbează la utilizarea articulaţiilor respective şi, în fazele precoce de boală, este semnificativ ameliorată de repaus.

O dată ce boala se învecheşte, durerea devine persistentă, interferând funcţionalitatea normală şi împiedicând somnul, chiar în cursul tratamentului. Cele mai interesate articulaţii în procesul bolii artrozice sunt: articulaţia metatarsofalangiană a halucelui, articulaţiile interfalangiene proximale şi interfalangiene distale ale mâinilor, articulaţia carpometacarpiană a policelui, şoldurile, genunchii, coloana vertebrală cervicală şi lombară.

La examenul clinic, articulaţiile interesate sunt, de regulă, deformate sensibile la palpare, prezintă crepitaţii şi limitarea mobilităţii.

cartilaj și boală articulară cum se tratează articulațiile la vârstnici

Instabilitatea articulară apare numai în formele severe. Mărirea volumului articulaţiilor este produsă de măririrea suprafeţelor osoase, osteofitelor şi, uneori, a hidrartrozei de însoţire. Pacienţii cu boală avansată prezintă deformări grosolane, cu subluxaţii. Uneori, debutul simptomelor este acut cu roşeaţă şi durere în articulaţia afectată.

Osteoartrita: Simptome, Cauze, Tratament

Nodulii Heberden pot induce deformări ale interfalangienelor distale cu deviere laterală sau în flexie. O altă formă, boala artrozică erozivă, produce episoade dureroase similare, dar se diferenţiază de prima prin modificările radiologice cartilaj și boală articulară locale şi tendinţă la anchiloză osoasă.

Anomalii similare celor din interfalangienele distale apar şi la nivelul articulaţiilor interfalangienelor proximale, fiind cunoscute sub denumirea de noduli Bouchard. O altă articulaţie frecvent interesată în artroza mâinii este articulaţia carpometacarpiană a policelui, care determină dureri la solicitare şi poate conferi forma pătrată a bazei policelui.

Cel mai afectat compartiment este cel femuro — tibial medial cu deformare în varus. Interesarea compartimentului lateral determină deformare în valgus picioarele se întoarc spre exterior. Un procent important dintre durerile genunchiului este cauzat de artroza compartimentului patelo — femural. În gonartroza idiopatică, examenul fizic poate releva durere la digitopresiune, crepitaţii şi cracmente la mobilizarea articulaţiei şi reducerea mobilităţii articulare.

Reacţiile lichidiene nu sunt rare, dar sunt reduse cantitativ.

Boala artrozică – simptome, tratament, de ce apare

Examenul radiologic evidenţiază osteofitele. Cu timpul, prin utilizarea articulaţiei, se produce degenerarea progresivă a cartilajului şi producţii osoase secundare, tipice.

Durerea este localizată la nivelul arcadei inghinale, foarte rar în zona anterioară a coapsei şi la genunchi durere iradiată. Cea mai precoce manifestare clinică în coxartroză este diminuarea rotaţiei interne; odată cu progresia bolii, amplitudinea mobilităţii se reduce în toate planurile, cu impact funcţional semnificativ.

pregătirile pentru îmbinările sportivilor

Mult mai frecvent întâlnite la femei, aceste modificări au fost atribuite stresului mecanic datorat încălţămintei cu tocuri înalte. Compresiunea rădăcinilor nervoase, urmare a subluxaţiei articulaţiei cartilaj și boală articulară, a hernierii unui disc intervertebral sau a pintenilor osteofitici poate determina astenie musculară, reducerea reflexelor osteotendinoase, parestezii sau hiperestezii.

Spondiloza se poate localiza la orice nivel al coloanei. Spondiloza cervicală afectează articulaţiile disco — vertebrale, interapofizare şi unco — vertebrale.

Artroza, cea mai frecventă boală reumatică

La semnele generale de artroză se pot adăuga şi unele particulare: manifestări neurologice determinate de compresia directă asupra arterelor vertebrale sau iritării filetelor nervoase periarteriale de către osteofitele posterioare: cefalee occipitală, vertij, tulburări vizuale diplopie, scotoame şi nistagmus sindromul Barre — Lieou ; interesarea rădăcinilor cervicale inferioare se poate exprima clinic prin precordialgii, ceea ce impune diagnosticul diferenţial cu durerea coronariană.

Simptomele menţionate pot fi accentuate de mişcările de rotaţie ale capului. Spondiloza toracală poate fi primitivă mai rar sau secundară unor tulburări de statică, bolii Scheuermann. Semnele subiective sunt discrete; în timp poate apare cifoza toracală.

Spondiloza lombară este foarte frecventă.

cartilaj și boală articulară cauzele vătămării umărului

Şi în acest caz, durerea vertebrală este principalul simptom al bolii. Ea poate fi localizată lumbago sau poate iradia pe traiectul diferitelor rădăcini nervoase interesate lombosciatică.

În funcţie de teritoriul de iradiere, de afectarea reflexelor osteotendinoase rotulian şi achileande grupele musculare interesate, se poate aprecia rădăcina asupra căreia se exercită compresia. Se întâlneşte mai frecvent la femei, articulaţiile cel mai interesate fiind interfalangienele distale şi interfalangienele proximale ale mâinilor, genunchii şi coloana vertebrală.

Cum investigăm un pacient cu boală artrozică?

Examenul radiologic este cea mai importantă explorare imagistică. În stadiile iniţiale, examenul radiologic este normal.

  • Recuperare medicală, Medicină fizică şi Balneologie Artroza, cea mai frecventă boală reumatică Maria Machedon a aflat în urmă cu 4 ani că suferă de o boală artrozică.
  • Cum se tratează unguentul cu artroză
  • Stadiul 2 deformând artroza genunchiului
  • Cartilajul articular este extrem de organizat, fiind alcatuit din celule numite condrocite, care sunt inglobate intr-o matrice extracelulara a proteinelor numite colagene, proteoglicane si proteine necolagene.
  • Osteoartrita: Simptome, Cauze, Tratament

În momentul în care apar modificări, boala este deja constituită. Principalele modificări din artroză sunt: îngustare neuniformă a spaţiului articular, expresia afectării progresive a cartilajului structura care, în mod normal, nu este vizibilă radiologic ; scleroză osoasă subcondrală, expresia procesului de eburnare de la nivelul osului subcondral; chisturi osoase subcondrale de diferite dimensiuni, de obicei mici; osteofite marginale, expresia procesului de hiperostoză, de neoformare de os; osteoporoză de diferite grade.

Similardiscuții